HOME - Ziua mondiala a mediului 2009

Pe 5 iunie, ziua mondiala a mediului aveti un cadou de la Yann Arthus-Betrand: documentarul "Home", realizat, in stilul sau specific, din elicopter!
Filmul prezinta imagini din intreaga lume, superbe sau oribile ce au menirea declarata de a sensibiliza un numar cat mai mare de oameni (macar 100 de milioane, dupa spusele realizatorilor). In acest scop el va fi difuzat gratuit in 50 de tari si pe internet vinerea asta  - pe YouTube veti putea vedea varianta integrala a filmului timp de 10 zile. Daca in weekend va aflati la Cluj la TIFF* puteti vedea documentarul acolo(deocamdata se pare ca e singurul loc din Romania unde va fi difuzat).

Toate bune si frumoase cu sensibilizarea asta si cu siguranta ca filmul este minunat insa haideti sa ne uitam un pic si in spatele culiselor ca sa vedem tabloul integral. Aflati deci ca finantatorul acestui proiect este grupul PPR detinut de François-Henri Pinault. Nu va zice nimic numele? Atunci poate Puma, Gucci, Yves Sant Laurent, Balenciaga, La redoute etc. va sunt mai cunoscute. Ei bine, toate aceste firme tin de grupul PPR, al carui patron declara ca oricum, activitatile de lux "nu polueaza extraordinar de mult".
Avem deci un exemplu excelent de greenwashing - cum e posibil ca un tocmai cei ce fac parte dintre poluatorii cei mai mari ai planetei (pe de o parte prin practici economice abuzive, delocalizari, profitarea de legislaturi legere in privinta mediului si a drepturilor salariatilor din tarile sarace etc. si pe de alta prin marketing spalator de creier) sa devina (sau mai bine zis sa fie perceputi ca) cei mai ferventi ecologisti?? Cum e posibil ca oamenii sa puna botul ca gogoasa asta cu implicarea si responsabilitatea sociala a respectivelor grupuri care numai responsabile nu sunt, nici fata de mediu si nici fata de oameni?
PPR va castiga enorm de mult capital simbolic din sustinerea acestui proiect, clientii grupului capatand dintr-o data o constiinta curata si convingerea ca-si dau banii unde trebuie, la o companie "verde". Cel putin asa e prezentata povestea oricui are urechi s-o asculte (si cum grupurile de genul asta sunt bune prietene cu marile grupuri de presa iata ca vestea va ajunge la destul de multe urechi). In realitate cea mai mare parte din respectivii bani se va duce tot pe marketing, tot pe publicitate si tot pe povesti de convins consumatorii  de utilitatea si mai ales necesitatea actului de a consuma produse *de calitate* ale unor societati *responsabile*. Mediul si conditiile de munca ale salariatilor si mai ales modul in care e vazuta relatia natura-om va ramane insa neschimbat. Aceeasi Marie cu alta palarie...


* daca tot sunteti la TIFF va mai recomand sa vedeti si Gomora (am scris un pic despre el aici) si Persepolis (n-are treaba cu ecologia dar e f fain, despre Iran si urmarile unei schimbari de regim, si-n plus nu cred c-a fost pe marile ecrane din tara).