Partea I - Substantele poluante din spatiile interioare
Zilnic respiram circa 12 mc de aer, care provin aproape in intregime din spatii inchise, in care ne petrecem cam 80% din timp. Avand in vedere ca aceste incaperi emana (ele insele sau prin
obiectele pe care le contin) o cantitate mare de substante nocive, n-ar fi rau sa investigam putin modalitatile prin care le putem transforma in spatii mai curate.
Plantele depoluante reprezinta (ati ghicit!)o solutie eficienta in aceasta problema.
Dar sa incepem cu inceputul.
Studii privind "calitatea aerului" au fost realizate inca din anii 70 in SUA, moment in care NASA era foarte preocupata de masurarea calitatii aerului din rachetele spatiale. Bill Wolverton a fost
primul care a masurat influenta plantelor asupra aerului din spatiul in care acestea se afla si capacitatea lor de a absorbi diversi compusi chimici. Prin crearea primului biofiltru (planta+un vas
cu carbon activ ce contine microorganisme) el a realizat ca intreaga planta participa la procesul de purificare a aerului (atat frunzele si radacinile cat si microorganismele atasate pe radacinile
sale) si ca unele plante sunt mai eficiente decat altele la absorbtia unor substante poluante.
In anii 90 epurarea aerului cu ajutorul plantelor devine tot mai raspandita, experimente in acest sens facandu-se in toata lumea. Se descopera, printre altele, ca plantele pot fi foarte eficiente
si in tratarea sindromului cladirilor bolnave "sick buildings syndrome" - afectiune ce se manifesta prin dureri de cap, tuse seaca, ameteala, lipsa de concentrare etc si a carei cauza principala
este contaminarea cu poluanti a anumitor cladiri(poluare prin substante chimice, unde electromagnetice, proasta ventilatie etc). Alte exemple de aplicare a "bio-epurarii" sunt gradinile ecologice
din unele spitale din Japonia (in afara purificarii aerului plantele au si un efect psihologic benefic asupra bolnavilor) sau zidurile vegetale ce au ca scop reducerea poluarii si curatarea
aerului.
Cum functioneaza bio-epurarea?
prin fotosinteza - CO2 este transformat in O2
prin transpiratie - creste nivelul higrometriei (cantitatea de umiditate) din atmosfera, ceea ce sporeste
calitatea aerului
prin captarea si stocarea in tesuturi de catre frunze a substantelor toxice volatile ce le
inconjoara
prin absorbtia de substante toxice de catre microorganismele existente in jurul radacinilor
plantei
Ce substante polueaza spatiile interioare?
Despre chimicalele ce ne inconjoara in viata de zi cu zi v-am mai vorbit intr-o postare mai veche (aveti acolo multe linkuri
utile). In continuare insa va prezint o lista (non exhaustiva) a unor substante chimice ce se gasesc invariabil in aproape orice spatiu interior si efectele lor asupra sanatatii - compusii organici
volatili (COV).
formaldehida - se gaseste in mobilierul din PAL, spuma izolanta, lipiciul
de mochete, vata de sticla si vata minerala, anumite vopsele, mochete sau textile. Mai apare in fumul de tigara, tapet, gaz (emis de aragaz) si in orice substanta arsa ce contine carbon
(motiv pentru care nici mancarurile preparate la temperaturi prea mari sau arse nu sunt prea recomandate consumului). Pentru a evita difuzarea sa in aer nu utilizati vopsele ce contin solvanti.
Formaldehida este un posibil cancerigen uman; expunerea repetata la aceasta substanta poate cauza leucemie sau ciroza hepatica; iritant al ochilor si al pielii; letal in cantitati mari . Dpdv
ecologic: poluant atmosferic periculos; scade durata de viata a animalelor si fertilitatea.
benzenul - apare in compozitia a multor produse: vopsele, cerneala, materii plastice, detergenti,
carburanti, produse de decorare si de bricolaj. Organizatia Mondiala a Sanatatii il considera cancerigen. Dpdv ecologic: poluant atmosferic periculos; se acumuleaza in sol si pe termen lung
contamineaza apele din panza freatica.
toluenul - se gaseste in vopsele, lacuri, cerneala, lipici, mochete, covoare si aburii de benzina.
Prezinta riscuri crescute de cancer; afecteaza ficatul si rinichii. Dpdv ecologic: impact asupra vietii acvatice; contribuie la formarea ozonului si smogului.
xilenii - sunt prezenti in insecticide, si anumiti solvanti (lacuri, lipici) si vopsele. Dpdv medical
sunt iritanti ai pielii, ochilor si mucoaselor; afecteaza de asemenea sistemul nervos central si rinichii. Dpdv ecologic sunt foarte toxici pt mediul acvatic si contribuie la crearea
smogului.
eterii de glicol - apar in produse "pe baza de apa", inlocuind solvantii organici. Intra in compozitia
lacurilor, vopselelor, sapunurilor si produselor cosmetice, in produsele de tratare a lemnului, ierbicide si fungicide. Afecteaza (si chiar diminueaza) fertilitatea masculina si maresc
riscurile de avort si malformatii fetale.
Alte substante poluante ale aerului din interior
monoxidul de carbon - atentie la aragaze, sobe dar si la fumul de tigara sau la gazele de esapament
(emise, de exemplu de o masina ce stationeaza in garaj). Intoxicatia cu monoxid de carbon poate fi mortala; simptomele sunt: greata, palpitatii, incetosarea privirii.
ftalatii - apar in compozitia PVC-ului (policlorura de vinil) si a altor plastice. Sunt considerati
perturbatori endocrini si periculosi pt rinichi, ficat si testicule. DEHP si DINIP, doi dintre cei mai periculosi ftalati se gasesc in jucarii de plastic si sunt cu atat mai periculosi cu cat
se acumuleaza in tesutul gras uman.
insecticidele, produsele contra tantarilor/furnicilor, produsele de intretinere a lemnului - risc de
cancer si pt organele reproducatoare.
mucegaiul - poate elibera in aer spori si microtoxine. Pot produce alergii respiratorii si iritatii ale
mucoaselor ce pot duce la afectiuni mai grave (infectii pulmonare, pneumonii etc)
fibrele minerale - intra in compozitia vatei izolante (de sticla sau de minerale). Particule fine ale
acestor fibre pot fi eliberate in aer si pot provoca leziuni sau micro leziuni ale plamanilor. Sunt iritante pentru ochi si piele; sunt cancerigene.
campurile electro-magnetice 50-60Hz - aparatele electrocasnice emit campuri electromagnetice atunci cand
functioneaza si doar campuri electrice cand sunt in stare de veghe (sunt conectate la o priza dar nu sunt pornite). Efectele asupra sanatatii variaza in functie de intensitatea si durata
expunerii. Ele pot fi: oboseala, durere de cap, afectiuni cardio-vasculare sau neurologice. Exista riscuri asupra functiilor reproducatoare si sunt suspecte ca ar cauza leucemia la
copii.
Solutii contra poluarii aerului din interior
in primul rand aerisiti cat mai des locuinta si biroul unde lucrati. Cele mai indicate momente sunt
dimineata devreme sau seara tarziu, cand aerul din exterior este mai curat
pastrati umiditatea la un nivel optim, pentru a evita formarea mucegaiului.
utilizati produse de curatenie cat mai putin nocive. Incercati-le pe cele bio, care au compusi mai
siguri pt sanatate sau, mai bine, fabricati-va singuri/e produse de curatare (exemplu aici - detergent de vase).
Reduceti cantitatea folosita - de multe ori avem tendinta sa folosim mult prea mult detergent, sapun, crema abraziva etc.
nu folositi produse antistatice cand stergeti praful.
nu folositi odorizanti pt wc, baie, sifonier; renuntati la lumanarile parfumate.
incercati sa reduceti cantitatea de obiecte emitatoare de COV (enumerate mai sus) sau sa le inlocuiti cu
altceva: vata de sticla poate fi inlocuita cu canepa/in/paie; vopselele cu solvanti pot fi inlocuite cu vopsele pe baza de apa; insecticidele au si corespondenti naturali, la fel ca si
ingrasamantul pentru plantele din interior; mobila si parchetul pot fi din lemn natural si nu din PAL si parchet laminat etc.
Ariane Boixière et Geneviève Chaudet, Les plantes dépolluantes. Purifier l'air de la maison ou du bureau
avec les plantes, Rustica Editions, Paris, 2007
Compusii organici volatili - brosura elaborata de
Asociatia Expertilor de Mediu (foarte utila, v-o recomand)
Ghid Greenpeace 2006: Chemical Home Report (sunt analizate dpdv
al toxicitatii toate firmele producatoare de produse de intretinere, cosmetice, haine, incaltaminte, jucarii)