Mercredi 18 novembre 2009
Am cu siguranta o obsesie cu deseurile:) si, din fericire, nu sunt singura! Dave Chameides, un ecolog pe care-l urmaresc de mai mult timp (v-am mai pus un clip de-al lui despre pungi reutilizabile aici) a facut un experiment interesant: timp de un an de zile a adunat intr-un loc tot gunoiul pe care l-a generat. 

Cum va pare asta la prima vedere, cam yucky, nu?:)) Ei bine nu e nimic scarbos pentru ca nu a adunat decat chestiile materiale (ambalaje in marea lor parte) iar pe celelalte deseuri le-a compostat. Partea cea mai interesanta este insa ca si-a dat seama ca locul lui de depozitare, si anume pivnita lui de 10 mp va ramane mereu de 10mp, fara posibilitate de extindere asa ca a apelat la singura solutie viabila: pur si simplu si-a redus deseurile. Logica elementara, cum altfel!

Rezultatul: aproape 13 kg de deseuri pe un an de zile. Comparat cu 700kg, cat arunca in medie un american intr-un an, e si mai spectaculos. 

Concluzia: Pamantul asta, pe care traim cu totii, e si el o mica pivnita, cu suprafata limitata. De ce oare ne inversunam sa credem contrariul? De ce sa nu reducem din prima deseurile mai degraba decat sa ne zbatem creierii cu solutii pt reciclarea si tratarea lor ulterioara (nu ca nu ar trebui sa facem si asta dar nu e mai eficient sa mergem direct la cauza in loc sa tratam efectele)?


P.S. Iar acum gunoiul lui pe un an a devenit exponat in Muzeul Gunoiului din Connecticut:)


Un mini reportaj despre experimentul lui Dave: 

Good Morning America from Sustainable Dave on Vimeo.

 

Mai multe info:


PS2. Mai urmeaza un articol despre deseuri, fiti pe faza:D
 
Par rebeca - Publié dans : Clipuri/foto
Ecrire un commentaire - Voir les 5 commentaires - Recommander
Dimanche 16 août 2009

 Maceratul in ulei e un mod excelent de transfera proprietatile unei plante asupra unui ulei ce poate fi apoi folosit in scop terapeutic, cosmetic sau culinar. In general se poate folosi cam orice planta insa fiind vara si avand cu totii ocazia sa mergem pe dealuri si campii :), va recomand trei macerate ce se pot realiza foarte usor, deosebit de utile in "farmacia casei".

Cele trei plante minune ce se afla acum in perioada lor de recoltare si care dau macerate super sunt sunatoarea (hypericum perforatum), coada soricelului (alchemilla millefolium) si arnica (arnica montana).


 

Metoda :

  • Se culeg doar florile, pe vreme insorita, eventual chiar la amiaza cand emisia de uleiuri volatile e maxima.
  • Se umplu 3 borcane cu flori.
  • Se adauga ulei de masline cat sa acopere plantele.
  • Se lasa borcanele timp de 2 saptamani intr-un loc insorit, agitandu-se zilnic.
  • Dupa 2 saptamani se filtreaza si se depoziteaza in sticle inchise la culoare, ce se vor pastra intr-un loc intunecos si racoros.
  • Cele trei plante lucreaza bine in sinergie deci se poate face un amestec, pastrat si el intr-o sticla inchisa la culoare.

 

 

Utilizare :

Maceratul de sunatoare (hypericum perforatum)


  • Excelent remediu contra arsurilor solare – se foloseste insa numai dupa apusul soarelui deoarece este fotosensibilizant.
  • Anti-inflamator – masajul cu acest ulei e foarte util in cazul durerilor articulare si artritei
  • In caz de luxatii sau entorse e de asemenea foarte util
  • Cicatrizant
  • Calmant al iritatiilor si usturimilor pielii
  • Antiseptic - se poate aplica pe rani, plagi, iritatii

 

 

Maceratul de coada soricelului (Achillea Millefollium)


  • Tratamentul ranilor si eczemelor
  • Cicatrizant extraordinar
  • Trateaza dermatitele, plagile, arsurile
  • Calmeaza durerile menstruale

 

 

Maceratul de arnica (Arnica montana)


  • Tratamentul hematoamelor, contuziilor, loviturilor
  • Tratamentul reumatismului (artrita, artroza)
  • Antiinflamator - calmeaza muschii si incheieturile inflamate
  • Stimuleaza circulatia sangelui - util in tratamentul ulcerului varicos, varicelor, flebitelor

 

Alte intrebuintari:

Maceratele in ulei pot fi folosite ca atare, pt. masaj sau ca ingrediente pt crearea de unguente, creme, sapunuri. Eu le-am tranformat in unguent (macerat uleios + 20% ceara de albine sau ulei de cocos/cacao, dizolvat usor la baia de aburi) pe care il folosesc pentru masaj (inlocuieste cu mare succes Diclofenacul si alte geluri contra durerilor musculare sau reumatice) sau pt tratarea ranilor si arsurilor. Unguentul de coada soricelului a fost chiar spectaculos, cicatrizand f rapid o taietura destul de serioasa la degetul aratator.

Vi le recomand cu caldura!


Precautii :

  • Uleiul de sunatoare este fotosensibilizant deci nu trebuie folosit niciodata pe timp de zi, pe zone ale corpului ce se expun la soare pentru ca vor aparea pete pe piele. Singur sau in amestec cu alte uleiuri poate fi folosit doar noaptea !
  • Uleiul de arnica poate cauza reactii alergice la nivelul pielii daca este folosit in exces sau foarte des. A se administra cu precautie.

 

 

Surse si mai multe info :

Par rebeca - Publié dans : Alternative Naturiste
Ecrire un commentaire - Voir les 14 commentaires - Recommander
Mercredi 22 juillet 2009

O data ce te-ai apucat de facut sapun de casa nu te mai opresti:)  Afirmatie valabila pentru toate cosmeticalele, unguentele, potiunile, parfumurile si orice chestie facuta in casa, cu propriile maini. Procesul de fabricare, calitatea, creativitatea, satisfactia ca ti-a reusit… nici un produs cumparat  „de-a gata” nu le poate egala. Cel putin asa se intampla in cazul meu.

 

Sapunul de casa era de mult timp pe lista „ trebuie incercat” insa din lipsa de spatiu si tot felul de alte motive nu m-am apucat decat recent de fabricarea lui. Ma interesa fabricarea „la rece”, care nu necesita fierbere si pastreaza intacte toate proprietatile ingredientelor folosite (si care mai are si avantajul de a nu mai fi nevoie de un cazan urias si de o curte:D). Am urmat instructiunile gasite pe mai multe situri straine si am descoperit (ca si in cazul altor experimente homemade) ca tot procesul e mai usor decat pare. Si ca sa va conving ,iata si un mic tutorial, cu foto si explicatii ca sa inteleaga toata lumea despre ce e vorba.

 

Descriere pe scurt: fabricarea „la rece” a sapunului se refera la procesul de saponificare de lunga durata ce are loc in urma amestecarii unui corp gras (uleiuri vegetale lichide si/sau solide) cu soda caustica dizolvata intr-un lichid (apa distilata, ceai, suc de fructe/legume etc.). Se mai pot adauga tot felul de ingrediente secundare: uleiuri esentiale, tarate, fulgi de ovaz, flori uscate, uleiuri vegetale mai scumpe etc. Creativitatea nu are limite! Ingredientele se incalzesc usor pana la temperatura de 40 de grade Celsius, se amesteca (de preferinta cu un blender) iar pasta obtinuta se pune in forme. Dupa 4-6 saptamani sapunul poate fi folosit.

 

 

Ustensile necesare:


  • Blender
  • Oala pt bain-marie
  • Termometru (1 sau chiar 2)
  • Bol pt salata din sticla/inox (care se va pune peste oala pt a incalzi uleiurile si in care se va face amestecul final)
  • Borcan 500 ml (pt a dizolva soda caustica)
  • Cantar electronic (foarte important, e nevoie de mare precizie in cantarirea sodei)
  • Lingura inox & tel
  • Manusi de cauciuc & ochelari de protectie
  • Recipient din sticla/ceramica pt cantarirea sodei
  • Forme pt a pune pasta de sapun: din silicon pt prajituri, cutii de lapte/suc etc.
  • Folie de plastic sau pungi pt a acoperi formele
  • Cutie mai mare si paturi (formele cu sapun trebuie sa stea la caldura 48 de ore dupa fabricare de aceea e indicat sa fie puse intr-o cutie si acoperite cat mai bine).
  • O sticla cu otet (pt neutralizarea sodei in caz ca varsati aiurea din greseala si pt curatarea ustensilelor)
  • Ziare pt a proteja zona in care lucrati.

 


Observatii:

  • E de preferat ca toate instrumentele sa fie din inox/sticla/ceramica. Aluminiul are o reactie proasta in contact cu soda, plasticul se incalzeste/topeste iar lemnul se roade.
  • E de preferat ca ustensilele pt fabricarea sapunului sa nu fie folosite si in alte scopuri (mai ales alimentar). Eu am folosit blenderul meu credincios de bucatarie si n-am murit inca :)) insa pt urmatoarele runde de sapunuri imi voi lua altul, special pt acesta activitate.
  • Mare atentie la manevrarea sodei caustice! Nu o inhalati si purtati imbracaminte cu maneci lungi, manusi de cauciuc si ochelari de protectie. Deschideti geamul sau, pe cat posibil, stati intr-un spatiu deschis (de exemplu in balcon, in curte etc.) cand turnati soda in apa (niciodata invers, poate cauza o explozie!!). Indepartati animalele si copiii de zona experimentului!
  • Nu va panicati cand auziti „soda caustica”. Stiu ca e o substanta infricosatoare si foarte coroziva insa fara soda (NaOH) nu exista sapun, pur si simplu. Saponificarea are loc numai la contactul dintre o baza si un acid - soda asta e, o baza iar corpul gras sau uleiul e acidul. Strabunicii si poate chiar bunicii nostri foloseau lesie si grasime animala – ei bine, lesia e chiar NaOH, si oricine are o soba o poate prepara foarte usor, din cenusa. Parca nu mai suna chiar atat de terifiant, nu? Totusi trebuie manevrata cu grija, nu uitati!

 

 

Fabricarea sapunului:

  • Cantariti uleiul. Daca folositi uleiuri de mai multe tipuri, cantariti-le pe fiecare in parte deoarece fiecare are un indice de saponificare diferit (explicatii mai jos). In functie de cantitatea si tipul de ulei folosit, calculati necesarul de soda caustica si de apa. Pt acest calcul va recomand situl http://www.soapcalc.net/calc/soapcalcwp.asp, care va va da nu numai cantitatea de soda si apa necesare dar si o analiza amanuntita a continututlui sapunului (ce procent de acizi grasi saturati/nesaturati, gradul de duritate, etc.). O varianta simplificata de calcul o gasiti pe situl http://www.thesage.com/calcs/lyecalc2.php
  • Turnati soda in borcanul cu lichid (eu am folosit ceai de pelin) asezat in prealabil intr-o oala cu apa rece. Procesul va cauza o reactie exoterma si lichidul se va incalzi foarte tare.
  • Plasati un termometru pentru a verifica temperatura – scopul e de a o scadea  la 38-42 grade Celsius.
  • Turnati uleiurile in bolul de salata si asezati-l deasupra unei oale cu apa clocotita. Puneti un termometru inauntru – trebuie sa ajunga la aceeasi temperatura cu soda.
  • Turnati soda dizolvata in lichid in vasul cu ulei, amestecand continuu cu o lingura de inox sau un tel. Nu vorbiti si incercati sa inhalati cat mai putin aer in acest timp.
  • Bagati blenderul in bol si amestecati pana cand lichidul capata consistenta unei budinci  de casa (in momentul in care scoateti blenderul acesta va lasa o urma la suprafata). Daca folositi doar uleiuri lichide (masline, floarea soarelui etc.) va dura mai mult pana cand pasta se va ingrosa (chiar si 30 de minute). Daca adaugati si uleiuri solide (cocos, cacao, palmier etc) in 10-15 minute terminati. Opriti blenderul din cand in cand insa nu-l scoateti din pasta.
  • Din momentul in care pasta e consistenta adaugati celelalte ingrediente, cat mai rapid: uleiuri esentiale, tarate, plante, cafea, argila, uleiuri pretioase (de exemplu ulei de catina, ricin, migdale, canepa etc.) si tot ce mai doriti. Eu am folosit taratea ca baza pt uleiurile esentiale, se pare ca aroma tine mai mult in felul acesta.
  • Turnati pasta in formele unse in prealabil cu ulei si acoperiti-o cu o folie sau cu o punga de plastic.
  • Puneti formele la cald, intr-o cutie acoperita cu paturi pt o perioada de 24-48 ore.
  • Dupa 24-48 ore scoateti sapunul din forme, taiati-l (daca e cazul) si lasati-l la uscat intr-un loc aerisit pentru o perioada de 4-6 saptamani, intorcandu-l din cand in cand. Folositi manusi de fiecare daca cand il atingeti, nu uitati ca e puternic coroziv pana cand procesul de saponificare e definitivat.
  • Dupa 4-6 saptamani puteti verifica PH-ul cu o hartie ce se gaseste in mod normal in farmacii (valorile optime pt sapunu de casa sunt intre 8-10). Umeziti sapunul, asa incat sa faca spuma si aplicati hartia 2 secunde. Chiar si fara hartie , daca ati respectat indicele de saponificare a uleiurilor folosite si ati calculat corect cantitatea de soda si lichid nu ar trebui sa aveti nici o problema.
  • Folositi noul vostru sapun si bucurati-va de el!

 

 

Indicele de saponificare:

Fiecare ulei are un indice de saponificare diferit (adica are nevoie de o cantitate mai mare sau mai mica de soda pt a se transforma in sapun). Daca folositi un amestec de uleiuri trebuie calculat indicele de saponificare al fiecaruia dintre ele. Pentru niste explicatii foarte amanuntite si clare vizitati situl:

http://www.soap-making-resource.com/saponification-table.html

 

In mod normal, stiind indicele de saponificare a uleiului folosit, oricine poate face un calcul pt a afla cantitatea de soda necesara. Uitati de exemplu, in tabelul de mai jos, cateva uleiuri si indicele lor de saponificare (cu alte cuvinte, cate miligrame de soda sunt necesare pt a saponifica complet 1 gram de ulei). O saponificare completa inseamna insa un sapun destul de coroziv, motiv pt care se apeleaza la un surplus de grasime (superfatting) pt a-l face prietenos cu pielea. Superfatting inseamna deci un exces de ulei ce nu va fi saponificat, de obicei intre 5-8%. Siturile pe care vi le-am indicat il calculeaza la 5%.

Pt o explicatie haioasa, in imagini, a indicelui de saponificare si a excesului de grasime vizitati: http://www.canis-art.com/soaping.htm


oil or fat (acid) SAP Hard/Soft cleansing fluffy lather stable lather skin care
avacado oil 133.7 soft fair yes no amazing!
coconut oil 191.1 hard great yes no fair
castor oil 128.6 soft fair yes yes great
olive oil 135.3 soft good no no great
palm oil 142 hard great no yes fair
peanut oil 137 soft fair no yes great
soybean oil 135.9 soft good no yes fair
sweet almond oil 137.3 soft good no yes amazing!
jojoba oil 69.5 soft fair no yes great
kukui nut oil 135.5 soft good no yes great
lard 138.7 hard good no yes fair
tallow 140.5 hard good no yes fair

 

Sa vedem un exemplu de calcul, pt 500 g ulei de masline:

135,3/1000 x 500 = 67,65
Deci e nevoie de 67,65 g de soda caustica pt a saponifica complet 500 g de ulei de masline. Impartirea la 1000 e necesara pt a transforma miligramele in grame (exista tabele care dau direct valoarea in grame, caz in care nu mai e nevoie de calculul asta).

Cum insa nu vrem o saponificare completa, vom face calculul pt un exces de grasime de 5%:
67,65 x 95/100 = 64,26
E nevoie de 64 g de soda pt a avea un sapun cu un exces de grasime de 5%. Vedeti deci cat de important e fiecare gram in acest calcul.

Daca nu aveti incredere in geniul vostru matematic, folositi cele 2 situri de calculare pe care le-am mentionat deja aici si aici.

 


Reteta mea de sapun:

Nu mai am hartia cu calculul exact insa va spun ingredientele si aproximativ cantitatile (daca vreti sa faceti aceasta reteta e imperios necesar sa calculati exact cantitatile!!!):

  • Ulei de masline: cca. 900 ml
  • Ulei de cocos: cca.600 ml
  • Soda caustica: aproximativ 190 grame
  • Ceai de pelin: cca. 400 ml
  • Tarate: cateva linguri
  • Ulei de canepa: cateva linguri
  • Ulei esential (lavanda, ylang ylang si lemongrass): aprox. 15 ml

 

Rezultatul este un sapun crem-galbui cu mici puncte maronii, de la tarate si neasteptat de puternic mirositor (desi combinatia de uleiuri esentiale nu a iesit chiar cum imi imaginam). Face spuma multa, e destul de dur si lasa pielea catifelata. O mica bila gri - daca e tinut intr-un loc mereu ud (de exemplu intr-o savoniera fara gratar) isi pierde din duritate si devine usor gelatinos insa asta nu a deranjat pe nimeni pana acum. Prietenii si familia s-au aratat multumiti de el asa ca eu sunt si mai multumita:D


 

 

Mai multe info:

Par rebeca - Publié dans : Alternative Naturiste
Ecrire un commentaire - Voir les 17 commentaires - Recommander
Dimanche 14 juin 2009
Ca de obicei, blogul Raffa se dovedeste a fi o sursa minunata de inspiratie si solutii practice in ceea ce priveste ecologia si multe chestiuni legate de mediu si societate (daca stiti franceza vi-l recomand cu caldura). Ultimul articol este motivat de filmul Home (daca inca nu l-ati vazut, astazi e ultima zi in care o mai puteti face, pe YouTube... sariti peste genericul de inceput si final ca sa nu va ingretosati prea tare) si prezinta 10 propuneri de actiuni constructive, ce pot fi adoptate (aproape) in totalitate, de catre oricine, pentru a ne schimba incetul cu incetul modul de viata actual cu unul mai responsabil si constient.


M-am gandit ca o astfel de lista merita sa fie impartasita asa ca iata adaptarea celor  10 propuneri, cu info si observatiile mele legate de  ele.



1. Diminuarea consumului de energie pe toate planurile.
  1. trecerea la becuri economice dpdv energetic
  2. izolarea locuintei
  3. clasa A la aparatura electrica&electronica
  4. atentie la: stinsul luminii in camere nelocuite, oprirea aparatelor cand nu sunt folosite, evitarea gadgeturilor de tot felul etc.
  5. folosirea cat mai rar a masinii - inlocuirea cu mersul pe bicicleta, pe jos si cu mijloacele de transport in comun
  6. folosirea cat mai rar a avionului - e de preferat trenul..sau vaporul:)
  7. reducerea temperaturii din casa/birou iarna si reducerea folosirii aparatelor de aer conditionat vara
  8. consumarea de fructe si legume cultivate local si de sezon (in loc de produse aduse de peste mari si tari cu consum enorm de carburant pt transport sau crescute in sere cu consum mare de energie)
  9. reducerea timpului petrecut pe internet. Stiu, e greu si pare inutil si stupid insa e incredibil cata energie mananca serverele si tot sistemul folosit pt a transmire informatii pe vasta retea mondiala. Sper sa mai revin pe acest subiect, am citit cateva articole interesante care mi-au dat de gandit.

2. Diminuarea sau renuntarea la consumul de carne
  • industria crescatoare de animale produce mai multe gaze cu efect de sera decat transportul global (cu alte cuvinte punand problema cumva la modul absolut, daca nu vreti sa renuntati la masina dar va pasa de mediu, cea mai la indemana solutie ramane sa va diminuati/renuntati la consumul de carne)
  • printre gazele cauzate de cresterea animalelor se numara metanul (un efect cu 20% mai puternic in fenomenul incalzirii globale decat CO2), oxidul de azot (putere de incalzire de 296 de ori mai mare ca CO2) si amoniacul (una din cauzele ploilor acide). sursa
  • pentru a produce un kg de carne e nevoie de 3 kg de cereale si aproximativ 16000 litri de apa virtuala (se calculeaza apa folosita pt cresterea animalelor, pt culturile destinate hranirii acestora, prelucrarea carnii etc) (sursa) - deci carnea nu este un aliment rentabil
  • consumul de carne (in crestere la ora actuala la nivel global) atrage dupa sine defrisari masive pt a face loc culturilor de cereale folosite ca furaje - printre consecintele defrisarilor se numara nu doar cresterea de CO2 emis in atmosfera cat si fenomenul de desertificare, saracirea solurilor si, nu in ultimul rand, probleme de ordin social (fermierii primesc subventii masive pt a planta monoculturi, monoculturile cer defrisari, distrug biodiversitatea si saracesc solurile, fermierii devin saraci si ignorati - asta e povestea pe scurt)
  • zootehnia este una din cauzele majore ale poluarii apelor prin nitrati si nitriti, care polueaza panzele freatice facand apa inutilizabila pt consum intern
  • aspecte de ordin etic, moral, filosofic, medical - carnea e un aliment de care ne putem dispensa (faimoasele proteine se gasesc in nenumarate plante si cereale), a carui producere cauzeaza inevitabil suferinta.

3. Transformarea in consumatori responsabili. Desi nu imi place in mod deosebit atributul de consumator, sunt de acord cu faptul ca participarea la comert e o parte integranta a vietii in general asa ca macar sa o facem in cunostinta de cauza.
  • reduceti consumul, reutilizati obiectele, reciclati
  • evitati produsele poluante  si nesanatoase: produse de intretinere, produse cosmetice, alimente (incercati sa consumati cat mai mult bio insa atentie la capcana bio-ului adus de peste mari si tari!  - preferati si incurajati productia locala si nationala de alimente bio)
  • evitati produsele ce atrag dupa sine mari dezastre ecologice (soia din export si uleiul de palmier ce sunt cauza principala a defrisarilor padurii tropicale, soia si alte organisme modificate genetic din tara etc.)
  • evitati plasticului si  produsele supra-ambalate
  • folositi de pungi reutilizabile
  • incercati sa aflati cine produce produsele pe care le cumparati, care e politica firmei respective etc ( de ex, daca sunteti vegetarieni, nu cumparati pateuri vegetale de la firme ce au ca produs principal carnea si derivatii sai pt ca astfel sustineti industria carnii; daca va plac sucurile acidulate nu consumati Coca Cola, care epuizeaza resursele subterane de apa din India in timp ce populatia moare de sete (pe langa alte nenorociri pe care le face firma asta) ci alegeti alta firma, sucuri sunt pe toate drumurile etc.)
  • ca regula generala,  e de preferat sa sustineti micii producatori de orice (mancare, haine, cosmetice etc) decat marile firme al caror capital e bagat in chestii mai putin curate, de care consumatorii nu afla (aproape) niciodata
  • pastrati-va simtul critic - nu orice chestie pe care scrie bio sau natural e neaparat asa, la fel cum nu orice firma ce merge la plantari de copaci si se da "verde" devine automat responsabila social si ecologic.

4. Alegerea unei banci responsabile. In Romania se pune prea putin accent (de fapt cred ca nu se pune deloc) pe transparenta investitiilor pe care le fac bancile. Banii nostri din conturile noastre bancare sprijina actiuni din cele mai diverse si nu intotdeauna corecte si, din pacate, deocamdata nu avem in tara banci ale caror bani sa fie inscrisi in cauze ecologice sau sociale. Sper ca in timp se va redresa situatia si ca romanii nu vor mai fi lihniti dupa credite si ajutoare de la FMI, ingnorand ce se intampla de fapt cu banii respectivi (de unde vin si unde se duc).
  • O sursa de informatii extrem de utila este BankTrack, o retea mondiala de asociatii ce ia urmele banilor din sectorul privat, astfel incat orice client al unei banci sa poate vedea unde se duc banii pastrati in banca respectiva (valabil si pt companiile de asigurari, casele de pensii etc). Din pacate nu exista nici  o analiza a bancilor din tara in schimb sunt cateva articole despre Centrala de la Cernavoda si fonduri externe. Daca locuiti in afara Romaniei, aveti sanse sa gasiti mai multe info despre alte banci.

5. Educarea copiilor in spiritul respectului fata de mediu si fata de ceilalti oameni. La punctul asta as putea scrie un mic roman:)) dar ma voi limita la cateva aspecte:
  • copiii invata din fapte, nu din vorbe - cu cat parintii sunt mai constienti de faptele lor si de repercursiunile acestora, cu atat copiii vor fi mai bine "echipati" in intelegerea vietii si mai responsabili
  • invatati-va copiii sa fie cat mai autonomi, incurajati-le increderea in propriile lor capacitati ("lasa puiule, ca fac eu asta, e prea greu pt tine" e o atitudine de evitat!)
  • invatati-va copiii ca toate elementele acestei lumi sunt in interdependenta si ca orice lucru/fiinta, oricat de mic e important si are un rol in  mentinerea echilibrului general
  • invatati-va copiii solidaritatea - e un instrument al evolutiei
  • iubiti-va copiiii si mai ales aratati-le-o!

6. Reinnoirea contactul cu natura si pastrarea biodiversitatii
  • incercati sa petreceti cat mai mult timp in natura, in special daca locuiti la oras (citadinii uita atat de usor ce inseamna natura, fapt ce duce la indiferenta fata de mediu)
  • daca aveti gradina - cultivati-o (incecati sa obtineti seminte de soiuri mai rare sau in curs de disparitie), daca stati la bloc cultivati plante aromate sau/si umpleti-va casa de flori (in ghivece, bineinteles - florile taiate sunt un mod de a distruge biodiversitatea, nu de a o pastra)
  • cand mergeti la iarba verde sau in drumetii - strangeti gunoiul pe care-l produceti (eventual puteti aduna si ce-au lasat altii, nu e nimic rusinos in asta)

7. Economisirea apei
  • dus in loc de baie
  • consum redus de apa la WC
  • oprit apa in timpul spalarii pe dinti
  • apa de ploaie pt udat plantele
  • redus consumul de carne (vezi mai sus)
  • redus spalatul masinii
  • evitarea aruncarii de uleiuri si alte substante nocive in canalizare
  • alte idei

8. Solidaritatea, implicarea civica si alternativele economice. In tara nu avem prea multe exemple de actiuni solidare, cum ar fi orasele de tranzitie (va voi mai vorbi sigur despre ele, pana atunci puteti vedea un documentar introductiv fain - pe blog, in dreapta la linkuri - " In Transition "), LETS-urile sau eco-cartierele insa incep sa apara si la noi diverse activitati deci suntem pe drumul cel bun.

9. Downshiftingul si simplicitatea voluntara.
  • Viata nu trebuie sa se transforme intr-o goana dupa consum, in supraepuizare din cauza muncii, intr-un stress continuu.
  • Relaxati-va si luati-o mai usor:) Cu toate!


10. Incetarea goanei dupa perfectiune si a auto-culpabilizarii.

  • Impacati-va cu ideea ca nu puteti salva lumea singur(a) si dintr-o data
  • in schimb, fiecare isi poate indeplini rolul pe micul lui colt de pamant asa ca do your best!

Si nu in ultimul rand, nu uitati ca toti suntem interconectati!




Par rebeca - Publié dans : EcoPractici
Ecrire un commentaire - Voir les 13 commentaires - Recommander
Lundi 1 juin 2009
Pe 5 iunie, ziua mondiala a mediului aveti un cadou de la Yann Arthus-Betrand: documentarul "Home", realizat, in stilul sau specific, din elicopter!
Filmul prezinta imagini din intreaga lume, superbe sau oribile ce au menirea declarata de a sensibiliza un numar cat mai mare de oameni (macar 100 de milioane, dupa spusele realizatorilor). In acest scop el va fi difuzat gratuit in 50 de tari si pe internet vinerea asta  - pe YouTube veti putea vedea varianta integrala a filmului timp de 10 zile. Daca in weekend va aflati la Cluj la TIFF* puteti vedea documentarul acolo(deocamdata se pare ca e singurul loc din Romania unde va fi difuzat).


Toate bune si frumoase cu sensibilizarea asta si cu siguranta ca filmul este minunat insa haideti sa ne uitam un pic si in spatele culiselor ca sa vedem tabloul integral. Aflati deci ca finantatorul acestui proiect este grupul PPR detinut de François-Henri Pinault. Nu va zice nimic numele? Atunci poate Puma, Gucci, Yves Sant Laurent, Balenciaga, La redoute etc. va sunt mai cunoscute. Ei bine, toate aceste firme tin de grupul PPR, al carui patron declara ca oricum, activitatile de lux "nu polueaza extraordinar de mult".
Avem deci un exemplu excelent de greenwashing - cum e posibil ca un tocmai cei ce fac parte dintre poluatorii cei mai mari ai planetei (pe de o parte prin practici economice abuzive, delocalizari, profitarea de legislaturi legere in privinta mediului si a drepturilor salariatilor din tarile sarace etc. si pe de alta prin marketing spalator de creier) sa devina (sau mai bine zis sa fie perceputi ca) cei mai ferventi ecologisti?? Cum e posibil ca oamenii sa puna botul ca gogoasa asta cu implicarea si responsabilitatea sociala a respectivelor grupuri care numai responsabile nu sunt, nici fata de mediu si nici fata de oameni?
PPR va castiga enorm de mult capital simbolic din sustinerea acestui proiect, clientii grupului capatand dintr-o data o constiinta curata si convingerea ca-si dau banii unde trebuie, la o companie "verde". Cel putin asa e prezentata povestea oricui are urechi s-o asculte (si cum grupurile de genul asta sunt bune prietene cu marile grupuri de presa iata ca vestea va ajunge la destul de multe urechi). In realitate cea mai mare parte din respectivii bani se va duce tot pe marketing, tot pe publicitate si tot pe povesti de convins consumatorii  de utilitatea si mai ales necesitatea actului de a consuma produse *de calitate* ale unor societati *responsabile*. Mediul si conditiile de munca ale salariatilor si mai ales modul in care e vazuta relatia natura-om va ramane insa neschimbat. Aceeasi Marie cu alta palarie...


* daca tot sunteti la TIFF va mai recomand sa vedeti si Gomora (am scris un pic despre el aici) si Persepolis (n-are treaba cu ecologia dar e f fain, despre Iran si urmarile unei schimbari de regim, si-n plus nu cred c-a fost pe marile ecrane din tara).
Par rebeca - Publié dans : Must see
Ecrire un commentaire - Voir les 4 commentaires - Recommander
Vendredi 29 mai 2009
Stiu ca pare greu de crezut dar iata ca, discret si eficient, organismele modificate genetic au fost aprobate in Romania! Marti, 26 mai, dragii nostri deputati n-au avut alta treaba decat sa aprobe Ordonanta 43/2007 prin care romanii vor beneficia, in sfarsit, de mult doritele soia, porumb si cine stie ce alte minuni ale ingineriei genetice ca doar suntem in plin progres tehnologic, trebuie sa profitam la maxim!!!

Marti am fost prea dezgustata ca sa pot scrie in blog despre stirea asta insa cu dezgustul nu se ajunge prea departe asa ca iata totusi niste idei legate de tema asta. In primul rand doua mari mirari:

1. cum de balanta a inclinat atat de tare spre sustinerea OMG? 182 de voturi au fost in favoarea ordonantei si doar 2 (doua!!) contra. Cat de usor e sa prostesti/cumperi un deputat roman?
2. cum de nu s-a scris aproape nimic in presa despre acest subiect?? In afara de ziarul Ziua ce preia comunicatul de presa al agentiei Agerpres si cateva situri eco (EcoMagazin, Greenreport etc) nu exista alte publicatii care sa mentioneze macar in treacat stirea asta. Bine, stiu ca presa din Romania nu are nici intr-un caz rolul de a informa, nu-mi fac iluzii, dar totusi introducerea OMG pe piata romaneasca e o stire de importanta nationala!! Romanii ar trebui sa aiba macar vag habar ce mananca, nu?? Sunt curioasa daca la tv sau in presa scrisa a aparut vreo stire, anuntati-ma daca ati vazut ceva pe tema asta.


In al doilea rand, cateva info despre OMG:
  • nu sunt indeajuns testate incat sa prezinte garantii pentru consum, motiv pentru care multe tari din UE au apelat la principiul de precautie si au refuzat  cultivarea si consumul pe teritoriile lor (Franta, Austria etc.)
  • testele efectuate pe cobai (insuficiente si ele) au aratat posibile legaturi intre consumul de OGM si perturbari de functionare a ficatului, rinichilor si testiculelor, alergii etc.
  • reprezinta un pericol pentru biodiversitate - o data cultivate in spatii deschise ele se pot raspandi si contamina si alte medii, in exteriorul culturii propriu-zise(seminte purtate de vant etc) iar efectele nu pot fi controlate. In plus, prin continua cautare de soiuri tot mai rezistente de plante se vor elimina toate acele soiuri mai "slabe" deci efectiv se va reduce biodiversitatea! Deja se intampla asta!
  • creeaza dependenta de firma ce detine patentul asupra lor (Monsanto, Pioneer, Syngenta, Bayer) - semintele OMG nu pot fi pastrate ca semintele traditionale, ele trebuie cumparate anual de la firma producatoare, impreuna cu ierbicidul la care sunt rezistente (care distruge orice planta mai putin respectivul OMG). Deci planta modificata genetic contine o cantitate uriasa de ierbicid, e o gluma povestea ca OMG ne ajuta sa folosim mai putine ierbicide si pesticide.
  • nu sunt o solutie contra foametei! Foametea din lume nu poate fi eradicata decat printr-o distributie diferita a alimentelor, prin limitarea saraciei si incetarea exploatarii tarilor sarace nu prin organisme modificate genetic!
  • nu sunt o solutie nici pt biocombustibil (care oricum e o tampenie) - taierea padurilor tropicale pt a face loc plantatiilor de soia, reconvertirea unor terenuri ce nu sunt adecvate pt aceasta planta nu fac decat sa sporeasca fenomenul de desertificare si cantitatea de CO2 din atmosfera.
  • pun probleme de ordin etic - nu stiu cat de bine va suna sa mancati rosii cu gene de peste, orez cu gene de morcovi etc.
  • sporesc problemele economice si sociale (care erau deja uriase) din tarile sarace sau in curs de dezvoltare - de obicei acolo sunt marile plantatii (India, Argentina, Mexic etc.). Fermierii sunt fermecati de costurile asa-zis reduse si de productivitatea mare a semintelor modificate genetic (idei foarte raspandite si in Romania de altfel, intrati pe situl Ministerului Agriculturii sau pe situl Fermierul sa vedeti ce bucurosi sunt romanasii ca o sa aiba recolte bogate de OMG)  si renunta la agricultura traditionala, dandu-si seama prea tarziu de capcana (solurile saracesc, plantele devin tot mai rezistente deci trebuie o cantitate tot mai mare de ierbicid, din cauza unor greseli de laborator se poate ca planta sa nu rodeasca, pot fi intentate procese de catre firma detinatoare de patent in cazul in care au fost pastrate seminte pt o plantare ulterioara etc.). E faimos (in mod negativ) cazul Indiei unde mii de fermieri s-au sinucis pentru ca n-au avut parte de recolte (singura lor sursa de venit) dupa inlocuirea semintelor traditionale de bumbac cu unele modificate genetic (bumbacul Bt, produs de Monsanto).


Campania Greenpeace contra introducerii de orez modificat genetic in UE, India, Brazilia, Africa de Sud si Filipine. Semnati petitia aici!




Surse si alte info:

Par rebeca - Publié dans : EcoTeorie
Ecrire un commentaire - Voir les commentaires - Recommander
Mercredi 20 mai 2009


Zbarnaie partea romaneasca a netului si a blogosferei cu informatii despre produse cosmetice, care mai de care mai bio si mai homemade (chestie excelenta de altfel) asa ca imi aduc si eu umila contributie (nu e prima oara, v-am mai povestit in alte dati despre alternative la deodorante sau la odorizantele chimice pt casa, baie etc).

Iata deci cosmeticele handmade pe care eu le prepar si folosesc in mod regulat si care sunt foarte eficiente, bineinteles:) Inainte de a va da retele propriu-zise tin sa va spun ca pt a va ingriji nu aveti neaparat nevoie de produse sofisticate, creme laudate prin  reclame (un mare nu produselor "de firma" gen l'Oreal, Vichy & company) si alte minuni din lumea chimicalelor (bineinteles ca daca sunteti pe blogul meu stiti deja asta:) ). Tot ce va trebuie e un pic de bunavointa, informare si cateva ingrediente de baza.

In cazul meu ingredientele de baza sunt: uleiurile vegetale - UV (catina, canepa, argan, cocos, jojoba, migdale, masline), uleiurile esentiale - UE(levantica, lemn de trandafir, chiparos, bergamota, palmarosa, tee trea, ylang ylang, lamaie, cimbru, grepfruit etc.) si gelul sau sucul de aloe vera. Pe langa acestea mai folosesc hidrolati, argila, henna, sapun de Alep, piatra de alaun, nuci indiene, plante medicinale, otet de mere, fructe si legume, zat de cafea, tarate etc insa daca le am pe primele 3 elemente sunt cat se poate de multumita si corpul meu la fel:)

Cateva dintre retele mele:


Ingrijirea tenului (al meu este mixt, gras in zona T si cu nevoie disperata de hidratare in zona obrajilor; ma machiez rar, nu folosesc fond de ten niciodata).

  • "Crema" pe care o folosesc este un amestec de 1/3 UV + 2/3 aloe vera (sau chiar 1/2 UV + 1/2 aloe vera) + cateva picaturi de UE + cateva picaturi de UV de catina +cateva picaturi de vitamina E (se gaseste in farmaciila sticlute sau capsule). Combinatia pe care o am momentan este: UV de canepa + Aloe vera gel + UE de lemn de trandafir  + UV de catina. Uleiul de canepa intra usor in piele, e hidratant si protector (contine acizi grasi polinesaturati omega 6 si omega 3 in cantitati echilibrate, ceea ce nu se prea intampla la alte uleiuri), aloe vera e hidratanta si astringenta in acelasi timp (deci e buna si pt tenurile mai grase), lemnul de trandafir intareste si regenereaza tesuturile iar uleiul de catina e preferatul meu de multi ani, il adaug in absolut orice crema de fata sau de corp (inca de pe vremea cand foloseam Nivea Soft:) pt ca reprezinta un filtru UV natural (e si autobronzant plus ca da o nuanta f fresh tenului), e anti-oxidant si repara toate problemele pielii ( eczeme, cicatrici etc.).
  • Lotiunea demachianta si tonica este la mine un hidrolat (cel de trandafir e perfect pt tenul mixt) sau sapunul de Alep (desi prefer sa nu ma spal pe fata cu sapun, chiar daca e unul f soft). Mai folosesc din cand in cand si o lotiune tonica din castraveti, excelenta pt hidratare si luminozitate (jumatate de castravete se da pe razatoare, se stoarce si se aplica pe fata - poate fi pastra in frigider vreo 2 zile) sau ceaiuri (pelin, musetel etc.). In cazul in care ma machiez, pt demachiere folosesc un ulei vegetal urmat de hidrolat.
  • Pentru demachiere nu folosesc tampoane demachiante de nici un fel (nici bio nici conventionale) pentru ca sunt mari generatore de deseuri, nu se recicleaza si nici nu se composteaza asa ca prefer sa le inlocuiesc cu altceva. Solutia este la indemana, bineinteles: tampoanele demachiante lavabile. Acestea pot fi: bureti naturali (din cei pe care ii folosim la bucatarie sau la baie), lufa, polar, bumbac sau alte resturi de materiale. Eu folosesc buretii naturali astfel: tai un burete in 4-6 bucati mai mici, o  bucata ajungandu-mi pt o demachiere (daca am rimel sau alte chestii mai persistente folosesc 2). Intr-o vreme stiu ca existau genul asta de bureti la Body Shop, deci nu e nimic nou sub soare. Inainte de folosire ii umezesc cu putin apa iar dupa ii pun intr-un saculet in cosul cu rufe si ii spal cu urmatoarea masina. In poza de mai jos puteti vedea bureteii mei care au deja un an de zile - se observa ca unii sunt intr-o stare mai putin atragatoare:) insa isi fac treaba. Am si cateva bucati de in pe care le folosesc in acelasi mod insa nu erau prea estetice asa ca nu le-am pus in foto;)) Pentru tenurile mai sensibile cred ca bucatile de material textil sunt mai indicate (de exemplu bucati dintr-un prosop) insa problema e ca le-ar trebui un tiv si nu toata lumea are cheful sau posibilitatea sa faca asa ceva. Daca totusi aveti chef iata aici un mic tutorial (e in franceza dar imaginile sunt destul de explicite plus ca gasiti si trimiteri spre alte modele, pe alte bloguri).


Ingrijirea corpului (piele destul de uscata pe picioare, normala in rest, circulatie periferica proasta)
  • lotiunea mea de corp e...surprize surprize:))... tot un amestec din ingredientele de baza. V-am spus, putine da' bune, da? Reteta e cam aceeasi cu crema de fata, difera doar proportiile: 1/2 UV de canepa + 1/2 gel aloe vera + cateva picaturi UV catina + UE chiparos & lamaie/UE bergamota. Chiparosul e un bun tonifiant venos si in combinatie cu lamaie e bun contra celulitei. Bergamota e tonica si calmanta in acelasi timp si are o aroma nemaipomenita, e printre preferatele mele! (atentie totusi la uleiurile esentiale din citrice - ca bergamota sau lamaia - au efect fotosensibilizant deci nu iesiti la soare dupa ce le-ati folosit in creme sau lotiuni!!)
  • deodorantul actual consta in urmatoarea combinatie: aloe vera+ cateva picaturi UV canepa + UE salvie. Aloe vera e astringent si termoreglator, uleiul vegetal e necesar pt diluarea uleiului esential (ff important de retinut, uleiurile esentiale nu sunt hidrosolubile deci au nevoie de un corp gras sau de alcool pt a se dizolva) iar UE de salvie regleaza transpiratia. Pot sa va spun ca functioneaza f bine, chiar am fost suprinsa de rezultat insa exista si o mica bila neagra - salvia este "hormon-like" adica imita compozitia hormonilor din corpul uman (a estrogenului in special) deci se recomanda precautie in utilizare. Chiparosul, de care am vorbit mai sus, are aceleasi contra-indicatii.. ceea ce inseamna ca nu folosesc aceste 2 UE decat pe perioade scurte de timp. Alte variante de deodorante ar mai fi piatra de alaun (rezultate slabute totusi in caz de transpiratie abundenta), bicarbonatul de sodiu - cel mai mai tare din parcare dar nu prea practic de aplicat (aici aveti cateva retete), unii hidrolati - hamamelis, salvie (hidrolatii nu au contraindicatiile uleiurilor esentiale deci le pot inlocui cu brio)


Ingrijirea parului
(ondulat, normal, lungime medie, saten inchis)

  • in general folosesc un sampon bio deci nimic prea spectaculos in zona asta:) Uneori totusi diluez samponul cu 2/3 decoct de nuci indiene pt spalat si mai adaug cateva picaturi UE cimbru. Am de gand sa incerc si alte plante lavante (castanele salbatice, iedera) sau argila (ghassoul) asa ca va voi tine la curent.
  • intotdeauna in ultima apa de clatit adaug o lingura cu macerat de plante in otet de mere (momentan rozmarin si cimbru) - elimina excesul de sampon/balsam si lasa parul f matatos:). Reteta e f simpla: o mana de plante bune pt ingrijirea parului (cimbru, rozmarin, salvie, levantica etc) se lasa la macerat minim 2 saptamani in jumate de litru de otet de mere. La folosire se filtreaza.
  • uneori, pt a intari culoarea (ma vopsesc numai cu henna diluata in ceai negru in loc de apa) ultima clatire o fac cu ceai foarte concentrat (ceai negru, salvie, coji de nuci - pt par inchis la culoare sau musestel pt par blond) in care am adaugat o lingura din otetul de mere pe care l-am mentionat mai sus.

Observatii:
  • Aloe vera exista in toate formele si culorile, atentie deci la ce cumparati!! Ideal e sa aveti o planta matura (!!) de la care sa colectati gelul insa cum nu toata lumea are acces la asa ceva verificati ca gelul sau sucul de aloe din comert sa aiba cateva din caracteristicile urmatoare: procentajul de aloe vera prospata din produsul finit trebuie sa fie cat mai mare (macar 80%), nu trebuie sa aiba conservatori (gen benzoat de sodiu sau alte porcarii), sa fie bio eventual.. Testati deci:)
  • Uleiurile esentiale sunt niste substante foarte puternice ce pot cauza reactii adverse daca nu sunt folosite cu grija. NU le aplicati  nediluate pe piele (unele se preteaza la asta dar e bine sa aveti intai un pic de experienta)!! Limitati-va la cateva picaturi (maxim in dilutie de 20%) si daca aveti vreun dubiu faceti teste! Eu de exemplu am facut alergie de la UE de palmarosa pus in crema de fata desi, in principiu ,are caracteristici cat se poate de bune pt ten (regleaza sebumul, intareste tesuturile etc), deci depinde de la om la om.
  • Nucile indiene sunt folosite de secole in India pt spalarea tesaturilor fine. Eu le pun din cand in cand la masina, pt spalat rufe (colorate, pe cele albe nu le spala genial) sau fac un decoct foarte concentrat (fierb o mana de nuci cam jumatate de ora la foc mic - atentie la miros, nu e deloc placut!!!) pe care il folosesc in bucatarie pe post de lotiune de curatat/dezinfectat (blatul, masa, aragazul daca nu e prea murdar etc) sau in combinatie cu samponul, dupa cum am spus mai sus.
  • Prefer sa fac cantitati mici de crema, lotiune etc - se pasteaza mai bine si, in cazul in care nu-mi place, o termin mai repede.
  • Pentru a avea recipiente, pastrez multe din cutiile si sticlutele de la cosmeticele oficiale:) - in special sticlutete de la hidrolati, cu pompa, sunt foarte folositoare.

Par rebeca - Publié dans : Alternative Naturiste
Ecrire un commentaire - Voir les 28 commentaires - Recommander
Samedi 2 mai 2009
Unii oameni au capacitatea de a ne inspira si emotiona profund prin faptele lor, care rezoneaza puternic cu ceva din noi. John Francis a avut acest efect asupra mea si vreau sa transmit mai departe mesajul lui, in speranta ca va va motiva prin exemplul sau.

Dar cine e acest John Francis? Pana azi dimineata cand l-am descoperit in cadrul conferintelor TED (cunosteti probabil situl, daca nu, vizitati-l, n-o sa va para rau) nu stiam nimic despre el insa dupa ce l-am ascultat am fost sigura ca nu il voi uita prea curand.

John Francis e ambasador al Natiunilor Unite in probleme de mediu insa pana sa ajunga in acest punct a avut un traseu fantastic: timp de 22 de ani a strabatut Statele Unite pe jos, refuzand orice mijloc de transport motorizat, iar 17 ani din acesti 22 a ales sa nu vorbeasca. Pare o nebunie, desigur:). Nebunia si mai mare e ca de-a lungul acestei perioade a terminat o facultate, un master si in cele din urma un doctorat, a tinut discursuri (fara sa vorbeasca), a desenat, a comunicat, a tinut insemnari intr-un jurnal si, nu in ultimul rand, a cantat la banjo!

De ce a facut asta? Ei bine, pentru mediu!

La varsta de 27 de ani a fost martorul unui dezastru ecologic in golful San Francisco (doua petroliere s-au ciocnit, deversand zeci de mii de litri de petrol, distrugand fauna si flora din zona) si, desi a facut parte dintre voluntarii ce au curatat zona, a simtit nevoia sa se implice mai mult. A avut, cu alte cuvinte, o revelatie (une prise de conscience cum zic, atat de bine, francofonii) care i-a schimbat radical modul de a trai, de a se raporta la natura si la ceilalti oameni. Pentru ca despre asta e vorba, despre relationarea cu ceilalti care implica automat relationarea cu *mediul*. Contrar unei idei foarte raspandite, ecologia nu e ceva abstract, ce se ocupa cu studiul *mediului*, mediu care, la randul lui exista undeva *acolo* si care n-are nici o legatura directa cu noi personal.
Nu,
surpriza emisiunii e ca mediul suntem noi! Planeta Terra este un sistem in cadrul caruia orice schimbare atrage dupa sine alte schimbari., toate elementele componente existand intr-o mare si minunata interdependenta Nu putem vorbi despre o *natura* pe care tampitii de ecologisti se zbat s-o apere fara sa intelegem ca noi, ca specie umana, cu activitatile noastre, cu atitudinea noastra, cu viziunea  noastra, cu modul nostru de organizare sociala, politica si economica, cu interactiunile noastre, suntem parte integranta a ei.

Revenind la Francis, acesta a renuntat la masina personala si la orice mijloc de transport motorizat ca act de revolta, sperand ca poate vor exista oameni ce-i vor urma exemplul. N-au existat. (Nu uitati ca e vorba de anii 70 cand ecologia nu ajunsese inca in mainstream). Din contra, a fost considerat nebun, ridiculizat si agasat ceea ce l-a dus la cea de-a doua rezolutie radicala: sa nu mai vorbeasca, sa-si faca liniste in ganduri Initial pentru o zi, apoi pentru un an, apoi pentru 17 ani.. Renuntand la vorbit a inceput sa asculte si incepand sa asculte a inteles. A inteles ca oamenii sunt mediul, a inteles cat de importanta e comunicarea, cat de importante sunt relatiile umane pentru intelegerea mediului. Si a facut tot posibilul pentru a transmite acest mesaj.

In ceea ce ma priveste am rezonat foarte tare la exemplul acestui om, cu atat mai mult cu cat si eu am ajuns cam la aceleasi concluzii si am trecut prin practici asemanatoare. Nu am facut un juramant al tacerii, e adevarat, in schimb mereu am fost o "walker", uneori chiar in cantitati uriase - in urma cu 4 ani am facut un pelerinaj la Santiago de Compostella strabatand pe jos Franta si Spania (1600 km) in 65 de zile. Acest drum fost impartit in doua perioade: una de mare singuratate (eram doar cu prietenul meu, treceam prin sate pustii, intalnind si interactionand cu foarte putini oameni), in care fiecare din noi a avut prilejul sa-si faca ordine si liniste in ganduri si una de relationare intensa in care ne-am imprietenit cu multi oameni, petrecand momente foarte emotionante cu ei. Am avut de invatat din ambele perioade si am inteles cat de importante sunt relatiile umane (pe parcurs am ajuns sa ne simtim o mare familie de migratori ce in fiecare dimineata isi luau rucsacul in spate si-si continuau calatoria spre apus), cat de importanta e comunicarea cu sine insusi, cat de important e contactul direct cu natura, cat de important e fiecare mic pas tocmai pentru ca ne apropie de destinatie...am invatat multe, dar vreau sa ma opresc acum din enumerat, poate voi mai reveni intr-o zi asupra acestui subiect, care e prea amplu ca sa-l mai dezvolt aici. Cert este ca ultima zi de mers a fost, in acelasi timp, cea mai fericita si cea mai trista din tot pelerinajul. Ma bucuram ca am ajuns la tinta insa nu vroiam sa se termine, as fi vrut sa continuu sa merg la nesfarsit:)

(Si) din aceasta cauza sunt atat de empatica cu John Francis. Si lui i-a fost greu sa renunte la mers si sa apeleze si la alte mijloace de transport insa la un moment al vietii lui acest lucru a fost necesar asa ca l-a facut. La fel a fost si-n cazul meu. Fiti atenti la sfarsit, are un mesaj foarte frumos, plin de inspiratie.



John Francis walks the Earth


Alte info:
  • Planet Walker - situl lui personal
  • His own silent spring - articol fain despre el. Titlul face referire la cartea Silent Spring a lui Rachel Carson, (aparuta prin anii 60), printre primele carti ce atrageau atentia asupra efectelor nefaste ale activitatilor umane asupra mediului.
  • TED - Technology, Entertainement, Design - puteti viziona gratuit conferinte din diverse domenii, o sursa excelenta de inspiratie si thought-provoking stuff

Par rebeca - Publié dans : Must see
Ecrire un commentaire - Voir les commentaires - Recommander
Samedi 18 avril 2009
Partea a IIa - Plantele depoluante si specializarea lor

Prima parte se gaseste aici.


Conform testelor efectuate de NASA, nu toate plantele au aceeasi putere de filtrare a aerului si nu toate absorb aceleasi substante poluante. E necesara deci o cunoastere a specializarii fiecareia. De asemenea, fiecare incapere a casei are unele substante poluante in cantitate mai mare decat altele deci o impartire a plantelor pe incaperi este foarte utila.

In continuare aveti o lista cu unele din plantele cele mai eficiente in absorbtia de compusi organici volatili (COV) si cateva indicatii despre specie, conditii necesare cultivarii etc. (dati click pe numele plantei). Mai jos am facut si cateva tabele cu plantele ce se potrivesc cel mai bine in anumite incaperi.



Anthurium (anthurium andreanum): amoniac, xileni



Azalee (rhododendrum indicum): amoniac, xileni, formaldehida


Cactus colonar (cereus peruvianus): undele electromagnetice


Chlorophytum comosum (Chlorophytum comosum): toluen, monoxid de carbon, benzen, formaldehida, xileni


Crizantema (Chrisanthemum x morifolium sau Dendranthema x grandiflorum): formaldehida, benzen, amoniac


Croton (Codiaeum variegatum): formaldehida


Dracena Janet Craig (Dracaena deremensis Janet Craig): formaldehida, tricloretilena, benzen, xilenisursa foto


Dracena fragans (Dracaena Fragans): xileni, formaldehidasursa foto


Dracena marginata (Dracaena marginata): tricloretilena, xileni, toluen, benzen, formaldehida


Dracena Warneckii (Dracaena deremensis Warneckii): benzen, xileni, formaldehida, tricloretilena)sursa foto



Ficus elastica -arborele de cauciuc (Ficus elastica "Decora"): formaldehidasursa foto


Ficus allii (Ficus allii): formaldehida, xileni, toluen, benzen, tricloretilen - planta foarte polivalentasursa foto



Ficus benjamina (Ficus benjamina): formaldehida, xilen, amoniac


Feriga (Nephrolepis exaltata "Bostoniensis"): formaldehida, xileni


Gerbera (Gerbera jamesonii): benzen, tricloretilena, formaldehida, toluen


Iedera (Hedera helix): formaldehida, toluen, benzen, xileni, tricloretilena


Palmier Bamboo (Chamaedorea seifrizii): formaldehida, benzen, xileni, tricloretilena


Palmier (Chamaedorea elegans): formaldehida, xileni, amoniac

Philodendron rosu (Philodendron erubescens): formaldehida, tricloretilenasursa foto


Palmier Phoenix roebelenii (Phoenix roebelenii): formaldehida, xileni


Pothos (Scindapsus aureus): monoxid de carbon, toluen, benzen, hexan, formaldehida


Rhapis (Rhapis excelsa): amoniac, formaldehida, xileni

Spathiphyllum (Spathuphyllum): benzen, formaldehida, amoniac, xileni, tricloretilena
 

 


Impartirea plantelor in functie de sursele de poluare din diverse incaperi ale locuintei


Bucataria

surse de poluare

poluanti

plante

odorizante
produse de intretinere
fum de tigara








benzen, xileni, formaldehida






gerbera
crizantema
dracena Warneckii
dracena Janet Craig
dracena marginata
chamaedorea elegans
areca
iedera


produse de curatare si intretinere


amoniac



anthurium
rhapis
azalee


mobilier din PAL


formaldehida


spathiphyllum
ficus benjamina


mobila ceruita

benzen

spathyphyllum

aragaz


monoxid de carbon


chlorophytum
pothos


aparate electrice unde electromagnetice cereus peruvianus

Salonul
surse de poluare

poluanti

plante

odorizante,
produse de intretinere
vopsea
fum de tigara
carburant ars
benzen gerbera
crizantema
dracena Warneckii
dracena Janet Craig
iedera


parchet laminat
mobilier PAL
materiale de constructii
mobila ceruita
odorizante
fum de tigara
formaldehida phoenix roebelenii
dracena marginata
spathuphyllum
areca
feriga de Boston


parchet,
vopsea
odorizante
fum de tigara
xileni anthurium
chamaedorea elegans
dracaena fragrant


draperii si huse curatate chimic
(dry cleaning)
tricloretilena dracena marginata
philodendron rosu

soba pe gaz, semineu monoxid de carbon pothos
chlorophytum


vopsea (solvanti) toluen iedera

produse de intretinere amoniac rhapis

Dormitorul
surse de poluare

poluanti

plante

mobilier din PAL
linoleu lipit
mocheta lipita
ferestre din PVC
formaldehida dracena marginata
dracena Janet Craig
ficus benjamina
ficus allii
syngonium
aglaonema


spuma izolanta toluen gerbera

produse de intretinere amoniac rhapis

vopsea
fum de tigara
benzen chamaedorea seifrizii
dracena Warneckii


draperie curatata chimic tricloretilena spathiphyllum

vopsea
fum de tigara
markere
carioci
xileni areca
iedera
feriga

Biroul
surse de poluare poluanti plante
tapet
mobila ceruita
mobilier PAL
fum de tigara
formaldehida spathiphyllum
feriga
dracena Janet Craig
Philodendron rosu
soba
vopsea
benzen iedera
chamaedorea sifrizii
fum de tigara
semineu
monoxid de carbon pothos
chlorophytum
vopsea
markere
carioci
cerneala
xileni dracena marginata
anthurium
rhapis
aparate electrice
(computer etc)
unde electromagnetice cereus peruvianus



Camera copilului

surse de poluare


poluanti


plante

materiale de constructii
mobila
lipici pt linoleu
vopsea

formaldehida

dracena marginata
dracena Janet Craig
feriga
chlorophytum

vopsea

benzen
xileni

chamaedorea elegans
chamaedorea seifrizii
rhapis
dracena Warneckii

 


Sala de baie

surse de poluare
poluanti
plante
parfum
odorizant
toluen gerbera
iedera

vopsea
produse de intretinere
produse parfumate
benzen chamaedorea seifrizii
crizantema
mobilier din PAL
oja de unghii
formaldehida chamaedorea elegans
feriga
ficus benjamina
philodendrum rosu

produse de intretinere amoniac rhapis
anthurium
spathiphyllum
azalee

boiler monoxide de carbon chlorophytum
dracena marginata
pothos

Atelierul

surse de poluare
poluanti
plante
vopsea
fum de tigara
formaldehida gerbera
crizantema
pothos
chamaedorea seifrizii
syngonium

vopsea xileni
benzen
areca
kentia

degresant
solventi
pesticide
tricloretilena


iedera

soba
boiler
monoxid de carbon

chlorophytum


Bibliografie si alte info:

*Sursa foto: Flickr (cu exceptia celor care au mentionata o alta sursa)
Par rebeca - Publié dans : EcoPractici
Ecrire un commentaire - Voir les 4 commentaires - Recommander
Jeudi 16 avril 2009
Partea I - Substantele poluante din spatiile interioare

Zilnic respiram circa 12 mc de aer, care provin aproape in intregime din spatii inchise, in care ne petrecem cam 80% din timp. Avand in vedere ca aceste incaperi emana (ele insele sau prin obiectele pe care le contin) o cantitate mare de substante nocive, n-ar fi rau sa investigam putin modalitatile prin care le putem transforma in spatii mai curate.
Plantele depoluante reprezinta (ati ghicit!)o solutie eficienta in aceasta problema.

Dar sa incepem cu inceputul.

Studii privind "calitatea aerului" au fost realizate inca din anii 70 in SUA, moment in care NASA era foarte preocupata de masurarea calitatii aerului din rachetele spatiale. Bill Wolverton a fost primul care a masurat influenta plantelor asupra aerului din spatiul in care acestea se afla si capacitatea lor de a absorbi diversi compusi chimici. Prin crearea primului biofiltru (planta+un vas cu carbon activ ce contine microorganisme) el a realizat ca intreaga planta participa la procesul de purificare a aerului (atat frunzele si radacinile cat si microorganismele atasate pe radacinile sale) si ca unele plante sunt mai eficiente decat altele la absorbtia unor substante poluante.  
In anii 90 epurarea aerului cu ajutorul plantelor devine tot mai raspandita, experimente in acest sens facandu-se in toata lumea. Se descopera, printre altele, ca plantele pot fi foarte eficiente si in tratarea sindromului cladirilor bolnave "sick buildings syndrome" - afectiune ce se manifesta prin dureri de cap, tuse seaca, ameteala, lipsa de concentrare etc si a carei cauza principala este contaminarea cu poluanti a anumitor cladiri(poluare prin substante chimice, unde electromagnetice, proasta ventilatie etc). Alte exemple de aplicare a "bio-epurarii" sunt gradinile ecologice din unele spitale din Japonia (in afara purificarii aerului plantele au si un efect psihologic benefic asupra bolnavilor) sau zidurile vegetale ce au ca scop reducerea poluarii si curatarea aerului.

Cum functioneaza bio-epurarea?

  • prin fotosinteza - CO2 este transformat in O2
  • prin transpiratie - creste nivelul higrometriei (cantitatea de umiditate) din atmosfera, ceea ce sporeste calitatea aerului
  • prin captarea si stocarea in tesuturi de catre frunze a substantelor toxice volatile ce le inconjoara
  • prin absorbtia de substante toxice de catre microorganismele existente in jurul radacinilor plantei

Ce substante polueaza spatiile interioare?

Despre chimicalele ce ne inconjoara in viata de zi cu zi v-am mai vorbit intr-o postare mai veche (aveti acolo multe linkuri utile). In continuare insa va prezint o lista (non exhaustiva) a unor substante chimice ce se gasesc invariabil in aproape orice spatiu interior si efectele lor asupra sanatatii - compusii organici volatili (COV).
  • formaldehida - se gaseste in mobilierul din PAL, spuma izolanta, lipiciul de mochete, vata de sticla si vata minerala, anumite vopsele, mochete sau textile. Mai apare in fumul de tigara, tapet, gaz (emis de aragaz) si in orice substanta arsa ce contine carbon (motiv pentru care nici mancarurile preparate la temperaturi prea mari sau arse nu sunt prea recomandate consumului). Pentru a evita difuzarea sa in aer nu utilizati vopsele ce contin solvanti. Formaldehida este un posibil cancerigen uman; expunerea repetata la aceasta substanta poate cauza leucemie sau ciroza hepatica; iritant al ochilor si al pielii; letal in cantitati mari . Dpdv ecologic: poluant atmosferic periculos; scade durata de viata a animalelor si fertilitatea.
  • benzenul - apare in compozitia a multor produse: vopsele, cerneala, materii plastice, detergenti, carburanti, produse de decorare si de bricolaj. Organizatia Mondiala a Sanatatii il considera cancerigen. Dpdv ecologic: poluant atmosferic periculos; se acumuleaza in sol si pe termen lung contamineaza apele din panza freatica.
  • toluenul - se gaseste in vopsele, lacuri, cerneala, lipici, mochete, covoare si aburii de benzina. Prezinta riscuri crescute de cancer; afecteaza ficatul si rinichii. Dpdv ecologic: impact asupra vietii acvatice; contribuie la formarea ozonului si smogului.
  • xilenii - sunt prezenti in insecticide, si anumiti solvanti (lacuri, lipici) si vopsele. Dpdv medical sunt iritanti ai pielii, ochilor si mucoaselor; afecteaza de asemenea sistemul nervos central si rinichii. Dpdv ecologic sunt foarte toxici pt mediul acvatic si contribuie la crearea smogului.
  • eterii de glicol - apar in produse "pe baza de apa", inlocuind solvantii organici. Intra in compozitia lacurilor, vopselelor, sapunurilor si produselor cosmetice, in produsele de tratare a lemnului, ierbicide si fungicide. Afecteaza (si chiar diminueaza) fertilitatea masculina si maresc riscurile de avort si malformatii fetale.

Alte substante poluante ale aerului din interior

  • monoxidul de carbon - atentie la aragaze, sobe dar si la fumul de tigara sau la gazele de esapament (emise, de exemplu de o masina ce stationeaza in garaj). Intoxicatia cu monoxid de carbon poate fi mortala; simptomele sunt: greata, palpitatii, incetosarea privirii.
  • ftalatii - apar in compozitia PVC-ului (policlorura de vinil) si a altor plastice. Sunt considerati perturbatori endocrini si periculosi pt rinichi, ficat si testicule. DEHP si DINIP, doi dintre cei mai periculosi ftalati se gasesc in jucarii de plastic si sunt cu atat mai periculosi cu cat se acumuleaza in tesutul gras uman.
  • insecticidele, produsele contra tantarilor/furnicilor, produsele de intretinere a lemnului - risc de cancer si pt organele reproducatoare.
  • mucegaiul - poate elibera in aer spori si microtoxine. Pot produce alergii respiratorii si iritatii ale mucoaselor ce pot duce la afectiuni mai grave (infectii pulmonare, pneumonii etc)
  • fibrele minerale - intra in compozitia vatei izolante (de sticla sau de minerale). Particule fine ale acestor fibre pot fi eliberate in aer si pot provoca leziuni sau micro leziuni ale plamanilor. Sunt iritante pentru ochi si piele; sunt cancerigene.
  • campurile electro-magnetice 50-60Hz - aparatele electrocasnice emit campuri electromagnetice atunci cand functioneaza si doar campuri electrice cand sunt in stare de veghe (sunt conectate la o priza dar nu sunt pornite). Efectele asupra sanatatii variaza in functie de intensitatea si durata expunerii. Ele pot fi: oboseala, durere de cap, afectiuni cardio-vasculare sau neurologice. Exista riscuri asupra functiilor reproducatoare si sunt suspecte ca ar cauza leucemia la copii.

Solutii contra poluarii aerului din interior

  • in primul rand  aerisiti cat mai des locuinta si biroul unde lucrati. Cele mai indicate momente sunt dimineata devreme sau seara tarziu, cand aerul din exterior este mai curat
  • pastrati umiditatea la un nivel optim, pentru a evita formarea mucegaiului.
  • utilizati produse de curatenie cat mai putin nocive. Incercati-le pe cele bio, care au compusi mai siguri pt sanatate sau, mai bine, fabricati-va singuri/e produse de curatare (exemplu aici - detergent de vase). Reduceti cantitatea folosita - de multe ori avem tendinta sa folosim mult prea mult detergent, sapun, crema abraziva etc.
  • nu folositi produse antistatice cand stergeti praful.
  • nu folositi odorizanti pt wc, baie, sifonier; renuntati la lumanarile parfumate.
  • incercati sa reduceti cantitatea de obiecte emitatoare de COV (enumerate mai sus) sau sa le inlocuiti cu altceva: vata de sticla poate fi inlocuita cu canepa/in/paie; vopselele cu solvanti pot fi inlocuite cu vopsele pe baza de apa; insecticidele au si corespondenti naturali, la fel ca si ingrasamantul pentru plantele din interior; mobila si parchetul pot fi din lemn natural si nu din PAL si parchet laminat etc.

continuarea aici


Surse si alte info:
 




Par rebeca - Publié dans : EcoPractici
Ecrire un commentaire - Voir les 2 commentaires - Recommander

Pr�sentation

Salvati Rosia Montana!!!

Povestea lucrurilor

Cauta in blog

Linkuri

Activism & implicare

Eco-info

Eco-practici


Chimicale & cosmeticale


Simplicitate voluntara

Inspiratie & alternative

Bloguri eco

Homemade & Handmade

Vegetarianism

Prieteni

Blogroll

 

Documentare, reportaje & clipuri

Earthlings

Recomanda acest blog:)

Calendar

Novembre 2009
L M M J V S D
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            
<< < > >>

RSS

  • Flux RSS des articles

We Feed the World

Lumea conform Monsanto

Créer un blog sur over-blog.com - Contact - C.G.U. - Rémunération en droits d'auteur - Signaler un abus - Articles les plus commentés